Animallo: Greu la deal cu burta mare

Cu tuate astea, vineri sara am iesit la o bere cu biciclistii. Si am aflat de traseu: Bucuresti – Cheia. “Gata, ma bag si io. Cand plecam?” “la 7 la arcu de triumf”. “Asa tarziu? nu putem pleca pe la un 10?”

Sambata. 5:15 suna ceasu. Adorm. Ma trezesc la 5:49. Ma spal. Injur. Ma imbrac. Numai licra. Iau ghiozdanu cu ce aveam in el de cu o seara in urma. Ung lantu. Plec. La 6 jumate fac prima intalnire cu un prim grup de bicle. La 7 ajungem la arc. La 7:15 dam drumul. 9 cursiere si un fel de ciclocros.

pana la ploiesti nimic deosebit. Dupa vro 40 de km ma cam dureau picioarele, ultimii 10 i=am facut singur pentru ca 7 au ars-o cu 41, unu a mers 500 de metri cu ei si a ramas singur si ala de era cu mine nu a tinut nici macar o secunda trena. In fond de ce sa se chinuie cand avea in fata lui unu de ii lua tot vantu?

Ploiesti: 1 ora 52. Vietza media 31.

Luam inca 3. Pierdem 3. Plecare Ploiesti. Timp de vro 15 km ma tin de grup. La un moment picioarele imi zic porcarii si o las mai moale. Deja ideea de a fi plecat cu ceilalti 3 mi se parea mai misto. Valenii de munte. Pauza. Inca un litru de apa cumparat. Baut si al 3lea energizant. Si o cola. Temperatura: 30 de grade la umbra. La soare 33. Era numa 10.

Plecam iar in grup. Nu pentru mult, ca raman iar in spate. Tot ce aveam nevoie era de dealuri. Vine si moartea. Sub numele de satu Homoreni. Sau ceva.

Primele serpentine, pe la un 10%. Viteza de cruaziera: 6km/h. Maneciu sau cum s-o chema. Alt set de serpentine. Nici macar puterea de le zice de bine celor care ma claxonau nu aveam. Intalnesc si grupul vesel, undeva in mijlocul unei catarari care nu se mai termina. Erau 4. Ailalti 3, cophiii atomici, erau de mult plecati.

Pauza de 10 minute, cu multe injuraturi la adresa rampei care venea. Plecam. Ajungem la un izvor. Dupa izvor, panta. 55 la ora. Zambetul zambea iar. Doar vreo 2 km. Dupa, o succesiune de valuri, dar mai bazata pe partea de in sus. Raman singur. Mi se face foame. Sticksuri si grisine. Carbohidrati si sodiu. Incet incet ajung si la cheia. NU inainte de a ma alerga cu un cal. Cat se poate de cal. El avea chef sa mearga pa drum. Si masinile il lasau rece. Un gras in pantaloni licra negrii si tricou licra alb nu. Il sperie. Si calu pe gras.

Cheia. 3km….Cheia 2km. La cheia 1 km ma intalnesc cu baietii. “Noi mergem sa mancam”. Din pacate ideea lor despre continuarea traseului nu era identica cu a mea. “IO cred ca ma duc cu dom profesor la brasov”. Brasov: 41 de km. 12 de catarare. Restul panta.

15 minute pauza in cheia. O apa. si o bere. 2 cursieristi: “Stii ca berea aia o sa-ti cada fix in picioare si nu o sa mai poti pedala?”.

“Poi. Avem mai multe discutii. una ar fi ca de pedalat oricum nu mai pot. Macar acum n-o sa-mi mai pese. Plus ca io, dupa o bere, n-am contraefecte. Alea vin macar de la a 3a.” Au ras. Le-am explicat ca nici ei dupa o catarare nu simt probleme. Nu m-au crezut.

Brasov 41km. Nivel 600 si ceva de metri dasupra marii. Tinta principala nu este Brasovul. Ci pasul Bratocea. 1300 metri altitudine. Dam pedala. Primii 7 km merg cat de cat. Viteza de 14-15 km. Constanta. Afis: Curbe periculoase. Inclinatie medie 10%. Incepem. 10km/h. Pedala. Un set de serpentine, stanga dreapta. Inca un set. Inca un set “Gata e ultimul set” “NU cred. Kilometrajul meu zice alceva’”. Inca doua seturi. Ma dau jos de pe bicla. 1 minut. Ma sui. Dupa inca un set ne hotaram sa facem o pauza. Eram pe la 1060 de metri. 10 minute pauza. Mers pe jos 100 de metrii sa mai punem si alti muschi in picioare. Iar in sa. Iar seturi de serpentine. Deja nu mai conta. Dintr-o data…Limita intre judetele Prahova si Brasov. Pauza un minut de o poza. Iar in sa. De data asta discutia era altfel.

Carcel la triceps de la frana. Imi amintesc cum sa stau sa franez mai eficient. la 58 la ora in zona limitata la 40 trebuie sa franezi eficient. Brasovu s-a departat la 4 km in doar 1 km. Adica daca in Prahova scria: Brasov 31, in Brasov am luat-o de la 35. Nu conta. Era in jos. Mult in jos. Viteze mari. Apa pa. oprit la o pensiune sa iau apa. Dupa 100 de metri rampa. 7.5%. nu-mi venea sa cred. Scurta. Nici un km. Panta tampita. Dreapta. Mi-am dat seama tarziu de ea si nu am putut ajunge decat la 65. Dom profesor ajunsese la 74. Frana ca era sa-l ia un idiot de intrase in depasire. Frana si eu ca era o caruta. sacele. Atentie tigani. Atentie degeaba, ca inafara de o groapa nu s-a intamplat nimic spectaculos. Intrare brasov. 50 la ora. Porma doar 40. Picioru incepe sa ma doara. Gara din Brasov “Atentie. Acceleratu xxx spre bucuresti soseste in statie”

“un bilet la buc”

“are intarziere 70 minute”

“poi…nu intra amu in gara?”

“ba da. asta e ala de acu o ora. vreti la el?”

“da”

“cu bicla?”

“da”

“31 de lei si 50 de bani. vagonu 3. in fata”

total 185 cu 15 in oras

medie orara pe cei 170: 22.9kmh

dif nivel: 1000metrii aprox

viteza max: 65km/h

Un uichend banal.