Deleanu Silvia: “Banii sau bicicleta”

Banii sau bicicleta

Deleanu Silvia

Era toamna anului 2006 cand multumita unei burse Erasmus, dupa 35 de ore de mers cu autocarul am ajuns in Austria in minunatul oras universitar Graz. Am luat un taxi si in drum spre apartamentul in care urma sa locuiesc pentru urmatoarele 5 luni am vazut Universitatea la care aveam sa studiez. Nu am observat nici cladirea incredibil de mare, nici spatiile verzi imense pe care stateau tolaniti studentii cu carti in brate ci am ramas cu ochii fixati pe ceea ce mi s-a parut a fi un ocean de biciclete. Aliniate frumos, colorate, cu cosulet sau fara, cu huse sau fara, sute de biciclete asteptandu-si proprietarii.

A doua zi, ni s-a explicat in timpul ceremoniei de intampinare ca in Graz se merge cu bicicleta la fel de mult cum se merge la noi cu autobuzul. Ni s-a explicat apoi de unde putem face rost de biciclete si mai ales care sunt regulile pe care trebuie sa le respectam. Aproape am intepenit cand am aflat ca daca te urci baut pe bicicleta risti o amenda de 600 Euro… nici nu am mai intrebat cat e amenda daca te urci baut la volanul unei masini.

Suprizele au continuat si in zilele urmatoare. Totul era asa de bine organizat de parca mai intai s-ar fi construit pistele de biciclisti si abia apoi in jurul lor orasul. Se mergea pe bicicleta nu numai prin parcuri sau in drum spre universitate ci si la servici, la teatru sau opera. De la copii, la studenti, la mamici cu bebelusi prinsi in suporturi speciale atasate la bicicleta, la oameni la costum si pana la doamne in rochii de seara, toti pedalau fericiti.

Totul bine si frumos… pana intr-o dimineata racoroasa din octombrie cand si eu si colega mea de apartament nu am auzit alarma de la telefon si ne-am trezit mai tarziu decat trebuia.  Si cum alergam noi disperate prin casa sa ne imbracam si sa plecam spre facultate o auzim pe cealalta colega tipand la noi: „Veniti repede! Veniti repede! Se intampla ceva in Graz!”. Pe moment ne apuca rasul pentru ca in Graz nu se intampla niciodata nimic. Nu se claxona, nu se fura, nu se tipa, nu se lua nimeni de tine nici daca era 2 noaptea si erai in fusta mini singura prin oras etc.

Ne ducem totusi sa vedem ce s-a putut intampla in Graz. Ne ducem spre colega si o gasim iesita pe jumatate pe geamul de la camera care dadea spre sosea. Si mare ne-a fost uimirea cand am vazut politie, salvari si o bicicleta cazuta in mijocul drumului. Ne dam toate cu parerea si ajungem la concluzia ca probabil a fost un accident de masina.

Intr-un final reusim sa ne imbracam si plecam spre universitate. Si surprize, suprize, trei strazi distanta in toate directiile fusesera incercuite de politisti si blocate cu benzi speciale. „Nu e de bine deloc”, ne-am spus in sinea noastra. Accident, accident dar de ce atata politie, de ce un perimetru asa mare blocat?!

Abia pe seara urmarind stirile am aflat ce s-a intamplat.

Un barbat, pe bicicleta, a jefuit o posta. A fost reperat de politie pe strada noastra si somat sa se opreasca. Politistii in masina, el pe bicicleta. El nu a oprit, politistii s-au dat jos si l-au somat din nou. Hotul a scos un pistol si a inceput sa traga spre politisti. Acestia la randul lor sa traga spre el. Si uite asa, in timp ce isi imparteau gloante, un biet student, si el pe bicicleta, a aparut de dupa coltul cladirii si a fost nimerit de un glont in cap. In toata agitatia creata, hotul, repet pe bicicleta, a reusit sa scape, iar politistii, cu masina, nu au reusit sa il prinda. Studentul a fost ranit grav dar a supravietuit iar hotul a fost prins abia cateva luni mai tarziu.

Ne-am gandit atunci ca poate ar fi fost mai bine daca erau si politistii pe bicicleta. Poate ca asa ar fi reusit sa il prinda mai repede. Dar am aflat curand ca se gandisera si autoritatile austriece la asta si chiar incercasera prin vara. Numai ca dupa ce s-a ranit un politist urmarind pe bicicleta un traficant de droguri prin parc au renuntat.

Concluzii:

- exista in mod clar o incompatibilitate intre politia din Austria si biciclete

- cateodata, pe principiul buturuga mica rastoarna carul mare, bicicleta bate masina.

- la noi e mult mai sigur sa mergi cu bicicleta multumita gropilor, pistelor pentru bicicleta lipsa si a aglomeratiei generale care nu ar permite niciunui hot sa incerce ce a incercat domnul din Austria.

Va doresc ca cele 2 roti ale bicicletei sa va poarte fericiti si sanatosi prin viata!

================

Această poveste participă în concursul Încalecă pe-o şa şi spune-ne povestea ta având ca premii 4 biciclete și 8 vouchere pentru accesorii de bicicletă oferite de magazinul Veloteca.