Poluarea ne afecteaza fara sa stim sau sa simtim.
Pe langa substantele propriu-zise trebuie luate in calcul si conditiile de mediu. Ceața, care creaza un fenomen de tipul smog si lipsa vantului. In astfel de conditii, toate noxele plutesc la sol, printre noi, fără să se depuna pe pamant unde sa fie incorporate prin ploaie sau roua, fara sa fie indepartate de vant, fara sa fie absoribite de vegetatie care in orase nu prea exista, fara sa poata fi spalate de pe carosabil. Ajung in plaman de unde cele mici sunt absorbite in sange.

 

Ideal ar fi sa nu se depaseasca valorile maxime admise, dar noi ne confruntam cu depasiri permanente ridicate.

Surpriza neplacuta pentru cei care alerga sau pedaleaza prin parcuri, sperand ca o fac intr-un mediu mai sanatos, cu aer putin mai curat, e ca nu e deloc asa deoarece particulele se disipă destul de uniform. De aceea multi oameni folosesc acum MASTILE FILTRANTE.

Ca sa va speriem, puteti citi aici despre Marele Smog Londonez din 1952, cand dupa 4 zile de smog greu, 4.000 de persoane au murit ca urmare directă a smogului și alte 100.000 au fost îmbolnăvite de efectele smogului asupra tractului respirator uman.

 

Mai gasiti ceva detalii tehnice si aici, pe site-ul Royal Meteorological Society.

CE ESTE SMOGUL:

Poluarea aerului (smog) este prezența substanțelor dăunătoare în atmosfera Pământului care poate avea un impact negativ asupra sănătății umane și a altor organisme vii, precum și asupra întregului mediu natural. Cuvântul smog își are rădăcinile în două cuvinte în engleză: fum și ceață. Inhalarea aerului contaminat poate contribui la dezvoltarea de alergii, boli și deteriorarea generală a modului în care funcționează corpul nostru.

 

DE UNDE VINE SMOGUL?

Două tipuri de smog sunt recunoscute: tipurile Londra și Los Angeles. Smogul londonez apare de obicei în timpul sezonului de iarnă când se folosește încălzirea interioară (de la începutul lunii octombrie până în martie). Acest tip de smog rezultă dintr-o concentrație de oxizi de sulf (IV), oxizi de azot, oxizi de carbon, funingine și praf cu cădere lentă. Când este însoțit de un fenomen atmosferic specific, cunoscut sub numele de inversarea temperaturii, combinația de poluanți duce la o calitate foarte slabă a aerului. Deși de obicei temperaturile scad atunci când crește altitudinea, cu inversarea, temperaturile aerului cresc de asemenea. 
Al doilea tip cunoscut de smog este cunoscut sub numele de smogul din Los Angeles, care se numește și smog fotochimic. Apare mai ales în lunile de vară, în regiunile subtropicale. Smogul din Los Angeles este format în principal din gaze: oxizi de carbon, oxizi de azot și hidrocarburi.

 

CARE SUNT EFECTELE SMOGULUI?

  • Expunerea prelungită la aerul contaminat duce la următoarele modificări în corpul uman:
  • Modificări ale sistemului respirator, cum ar fi probleme cu plămânii, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, bronșită, tuse, atacuri de astm etc.
  • Probleme cu absorbția oxigenului din sânge, care poate provoca boli ale sistemului circulator și ale sistemului nervos central
  • Scăderea imunității la diferite tipuri de infecții (sistemul imunitar uman poate fi serios slăbit)
  • Deteriorarea organelor interne ca rinichii, ficatul, glandele suprarenale și, de asemenea, oasele noastre
  • Probleme de fertilitate
  • Acumularea de contaminanți în organism poate provoca modificări neoplazice, inclusiv diferite tipuri de cancer.

 

CE PUTEM FACE PENTRU IMBUNATATIREA CALITATII AERULUI SI VIETII?

Educați-vă familia și vecinii cu privire la problemele de poluare a aerului!

Nu folosiți cărbune și combustibili de calitate slabă!

Folosiți mersul pe jos, bicicleta şi transportul public în loc să vă conduceți mașina, atunci când este posibil!

Monitorizați calitatea aerului cu sisteme independente!

Este greu să lupți cu o problemă pe care nu o poți vedea. Scopul general este să construim o rețea densă de senzori în întreaga lume. Acest lucru va permite identificarea exactă a surselor de poluare și creșterea gradului de conștientizare a poluării aerului în rândul locuitorilor din țara noastră.

 

 

STATIILE PRIVATE CU SENZORI AIRLY

Senzorii aerieni sunt dispozitive mici care măsoară nivelul de poluare a aerului exterior. În timp real, senzorii au de citit o serie de parametri ai aerului (PM1, PM2.5, PM10, temperatură, presiune și umiditate) într-o anumită locație. Cercetările confirmă calitatea și fiabilitatea datelor colectate de senzorii Airly, precum și faptul că condițiile meteorologice (de exemplu umiditatea) nu afectează măsurătorile.

 

STATIILE DE MONITORIZARE A CALITATII AERULUI INSTALATE DE STAT
Pe lângă senzorii Airly, platforma include, de asemenea, date vizualizate provenite de la stațiile de monitorizare a mediului, instalate de ministerul mediului, de stat. Aceste informații sunt actualizate automat la fiecare oră. Stațiile adună date cu privire la poluarea aerului și le trimit inspectoratelor pentru protecția mediului. Acestea se ocupă apoi de procesarea și distribuirea informațiilor online. Utilizarea diferitelor metode de măsurare, împreună cu timpul necesar procesării datelor pe serverele EPI, pot însemna că datele de la această sursă sunt întârziate până la 1,5 ore. Deasemenea, aceste statii pot fi defecte de mult timp, sau pot fi prea putine pentru a raporta o situatie medie eficace.

 

CE REPREZEINTA PM 1, PM 2,5 si PM 10?

PM2.5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile în aer în special în oraşele mari. „2.5“ se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2.5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10 (adică particule cu o dimensiune de minim 10 microni), pulberile din categoria PM2.5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare.

 

Norme conform Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Particule în suspensie - PM10

Valori limită

50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane
40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

 

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011
Particule în suspensie - PM2,5

Valoare tintă

25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală

Valori limită

25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2015
20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

 

Iata un exemplu recent, care ne poate da o imagine mai concreta despre cum stam.

14 ian. 2020:

În centrul orasului Haga:
PM10: 6 ųg/m3

În centrul Bucurestiului:
PM10: 271 ųg/m3

Pe şoseaua Giurgiului, în Bucureşti:
PM10: 308 ųg/m3 (616%)
PM 2,5: 204 ųg/m3 (814%)
PM 1: 125 ųg/m3

Un alt exemplu in nordul Bucurestiului: “Indicele PM 2.5 a sarit in nord de la 110 la ora 18:00, la 189 la ora 19:00 (intr-o ora) fapt confirmat si de aparatul personal care arata 148 la 18:30”.

NU strică să parcurgi aceste informatii înainte de a decide daca vrei sa iti schimbi modul de deplasare.
Te poti hotari sa dai o comandă online pentru o masca filtranta dar suna la reprezentanţii noştri de vânzări din Showroom - Şos Iancului 94, sector 2, Bucureşti, ca să ştii dacă există în magazin modelul potrivit pentru tine.

0213118269 este numărul la care poţi suna pentru detalii.

#totulpentrutine #deprin2008